Crunta moda a saraciei: Ultimul strigat in saracia din Valea Jiului este moda colectarii de cartoane si pet-uri, de oameni prea impovarati de grija zilei de maine. Saraci si bolnavi, cei care formeaza categoria cartonarilor isi duc traiul de pe o zi pe alta. Un bun cartonar poate ajunge la un salariu lunar de pana la 200 de lei. Aceasta, in conditile in care un kilogram de carton sau de hartie este recompensat cu 0,10 lei iar unul de sticle de plastic cu 0,40 lei. Dotati cu carucioare, asa-numitii "cartonari" colinda orasele Vaii Jiului in cautarea celulozei de pe urma careia isi duc traiul de pe o zi pe alta, pentru ei o zi de munca insemnand 24 de ore din 24. Muritori de foame si nu prea bagati in seama, componentii noii categorii de "salariati" isi castiga painea vanzand maculatura, cartoane sau pet-uri la unicul centru de recoltare al acestor deseuri, amplasat in Colonia din Petrosani. Cei care au recurs la aceasta modalitate de supravietuire sunt oameni care refuza sa cerseasca si prefera in schimb sa culeaga din gunoaie "celuloza" in schimbul careia primesc 0,10 lei pe kilogram. "Decat sa cersesc, mai bine umblu dupa cartoanele astea. Bucuria cea mai mare este atunci cand dau peste un container plin cu cartoane provenite de la un frigider sau o mobila noua. Ne-am impartit intre noi orasul pe zone si eu lucrez in preajma unor magazine dar, din pacate lumea iti mai cumpara cate ceva nou doar de sarbatori. Ultima luna a mers foarte prost", a spus Ioan Vasadi, in varsta de 58 de ani, fost miner la EM Dalja. Parteneriat impotriva saraciei din Valea Jiului Ideea unui parteneriat intre institutiile statului si firmele private pentru a rezolva problemele sociale din Valea Jiului apartine celui mai sufletist om de afaceri din zona, Emil Ilie Parau, cunoscut ca nu poate refuza niciun om necajit care-i bate la poarta. Neindoielnic ca mai sunt oameni de afaceri cu suflet care ar agrea aceasta idee si daca si-ar da mana cu totii, impreuna cu administratiile locale din Valea Jiului, s-ar putea infiinta o asociatie care sa-i ajute pe oamenii nevoiasi. Fiecare caz social e aparte, in felul sau. Un caz m-a pus pe ginduri, cel al unei eleve exceptionale, despre care mi-a povestit Emil Parau. Fetita, provenind dintr-o familie numeroasa din Petrila i-a cerut ajutorul caci abia se mai tinea pe picioare: cateva zile la rand mancase numai supa de cartofi si se temea ca nu mai poate sa-si invete lectiile. AGENDA SAPTAMANII La 10 ani de la mineriada din Stoenesti, Miron Cozma a declarat la Lupeni ca nu s-a facut ancheta evenimentelor “nici pana la ora aceasta” In data de 17 februarie s-au implinit 10 ani de la declansarea mineriadei de la Stoenesti. Cateva mii de mineri plecau in acea zi din Valea Jiului spre Bucuresti, revoltati de decizia Curtii Supreme de Justitie din 15 februarie 1999 de a majora la 18 ani de inchisoare pedeapsa liderului minerilor, Miron Cozma, in dosarul mineriadei din 1991. Principalul cap de acuzare al CSM a fost subminarea puterii de stat. La 17 februarie 1999, dupa violentele confruntari dintre mineri si trupele Ministerului de Interne de pe podul de peste raul Olt, din comuna Stoenesti, trupele Internelor ii opreau pe minerii care se indreptau spre capitala. Doi mineri mureau atunci, la Stoenesti si peste aceasta tragedie se lasa tacerea, timp de 10 ani… Mineriada de la Stoenesti a fost ultima dintre mineriadele din Valea Jiului, avand ca finalitate arestari, condamnari si incarcerari. In urma cu 10 ani, Miron Cozma era arestat si condamnat la ispasirea unei pedepse de 7 ani de inchisoare. Pentru mineriada de la Stoenesti, alti trei lideri ai minerilor au fost condamnati la inchisoare, primind intre 4 ani si 5 ani si jumatate de detentie, pentru favorizarea infractiunii de ultraj si tulburarea linistii publice. Cei trei lideri ai minerilor erau Romeo Beja, Sterian Casapu si Dorin Lois. Dintre acestia, Sterian Casapu a fost gratiat de Tribunalul Bucuresti. Dorin Lois a fost eliberat din penitenciar, in luna noiembrie 2008. Statiunea Straja-Lupeni a gazduit competitia Cu siguranta, cea de a IV-a editie a competitiei Cupa Liga Sindicatelor Miniere „Valea Jiului” la Schi si Snowboard, intrata deja in constiinta iubitorilor sporturilor de iarna, a fost o reusita, afirmatie confirmata de jurnalistii prezenti pe partiile din Statiunea Straja. Reusita competitiei sportive ce a avut loc in weekend-ul trecut s-a datorat bunei organizari a LSMVJ si a numarului mare de participanti. Nici nu se putea altfel, pentru ca timpul bun si zapada au adus chiote de bucurie atat competitorilor, cat si turistilor-spectatori care s-au oprit langa partii ca sa-i sustina pe concurenti. Presedintele LSMVJ Zoltan Lacatas spunea ca si aceasta editie s-a bucurat de o reusita deplina datorita unui mare de participanti, care s-au intrecut in cele trei concursuri de schi, snowboard si chinese downhilll. La finele intrecerii sportive, gazdele au oferit celor prezenti o cana cu vin fiert, gest facut de organizatori pe langa premiile si diplomele acordate.
PALMARESUL CUPEI LSMVJ EDITIA 2009
Ilie Botgros: „Si ei au dreptul la informare!” Asa-numitul "cartier" Iscroni din localitatea Aninoasa este o fosta colonie minereasca cu case ridicate la inceputul exploatarii carbunelui. Pe timpul regimului comunist casele de colonie au fost populate cu familii de romi, iar astazi in „ghetou” mai traiesc circa 50 de familii. Nu au apa potabila, nu au canalizare, dar au acces la informatie. Fiecare baraca locuita de una sau mai multe familii are cel putin o antena de satelit, insa nu are apa potabila si canalizare sau gaz metan. Totusi, au abonament la televiziunea digitala si spun ca este singura lor distractie, asa ca nu ar renunta la ea nici in ruptul capului. Ba chiar, din cele 50 de familii care platesc si 30 de lei lunar pentru pachetul de programe tv digitale, doar cateva sunt restantiere la plata abonamentului.
Solidaritate romano-italiana pentru copiii cu dizabilitati
Un proiect umanitar nascut din suflet si solidaritate umana a prins viata in Petrosani in urma cu trei luni, dupa aproape 6 ani de munca. Este vorba despre proiectul unei fundatii constituite in orasul italian Ponte nelle Alpi, infratit din anul 2002 cu municipiul Petrosani, respectiv Asociatia Commitatto Pollicino. La mijlocul lunii octombrie a anului trecut s-a consumat actul final al acestui proiect care s-a constituit in punerea in folosinta a unui adapost pentru copiii care prezinta deficientele sindromului Down. Va lasa inima sa rascumparati un caine? In principiu, dar numai in principiu, un caine, o pisica sau chiar un cal pierdut poate fi rascumparat de la cei care l-au gasit si l-au "intretinut" o bucata de timp. Adica de la centrele organizate de catre primarii sau iubitorii de animale. In acelasi timp, proprietarul sau "rascumparatorul", dupa ce achita o anumita suma de bani isi poate lua inapoi "pet"-ul, adica animalutul de casa, dar in acelasi timp trebuie sa se si angajeze ca nu-l va lasa din nou pe strazi. Desi legea este lege, in Valea Jiului cel putin, aceasta functioneaza romaneste. Adica "dupa ureche". Turismul din Parang, in coada de peste! Reprezentantii SC Piatra SA, societatea care urmeaza a implementa proiectul de dezvoltare a statiunii turistice Parang, au organizat o intalnire in cadrul careia a fost analizat viitorul turistic al municipiului Petrosani. Printre altele, cu aceasta ocazie au fost discutate o serie de subiecte legate de imbunatatirea partiilor, comportamentul turistilor, distrugerea mediului inconjurator sau amenajarea unor parcari pentru autovehicule. La intalnire au fost invitati sa participe reprezentantii Salvamontului, Jandarmeriei Montane sau oamenii de afaceri care detin cabane sau pensiuni turistice in masivul Parang. Cel putin problema partiilor, omologate sau nu, a nascut o serie de discutii in contradictoriu. Varstnicii au luat cu asalt CAR-urile! Varstnicii din Valea Jiului au gasit o ultima solutie pentru a-si achita facturile la utilitati si pentru reusi sa iasa cu bine din iarna, dar si pentru a-si plati impozitele catre stat. Oamenii, coplesiti de cheltuielile mari apeleaza la credite pentru a se achita de obligatii. In special sunt preferate imprumuturile de la casele de ajutor reciproc pentru ca se obtin mai usor decat de la o banca. Majoritatea celor care s-au imprumutat pentru a-si plati darile catre stat sau facturile curente erau deja cotizanti la cooperativele de credit, iar suma solicitata, in mai toate cazurile de cateva milioane de lei vechi (n.r. pana la 5 milioane de lei) era acoperita de depunerile lunare ale oamenilor. De la inceputul lunii ianuarie si pana in prezent, doar la o singura casa de ajutor reciproc din municipiul Petrosani au fost numarate cateva zeci de imprumuturi pentru plata utilitatilor si impozitelor, dar numarul celor care au cerut un credit pentru aceste nevoi este cu mult mai mare pentru ca oamenii nu trebuie sa spuna si la ce folosesc suma imprumutata. O alta solutie pentru a iesi din iarna pentru numeroase familii sunt si casele de amanet. ACTUALITATE „Inima mea bate pentru generatiile de elevi pe care i-am pregatit” De 35 de ani, femeia cu ochi blanzi si vorba calda, invatatoarea Lucretia Gabroveanu se dedica cu rabdare si blandete sufletelor tremurande de emotie ale copiilor care pasesc pentru prima data pragul scolii si ii indreapta spre lumina cunoasterii. Odinioara, Lucretia a renuntat sa-si construiasca o cariera muzicala, in favoarea modelarii de caractere. „Iubesc versul si cantecul romanesc si traditiile noastre populare le port in inima. Am renuntat la visul de a avea o cariera muzicala, caci succesul e trecator si am considerat ca pot sa impartasesc din cunostintele acumulate, copiilor. Inima mea bate pentru generatiile de elevi pe care i-am pregatit.” Nenumarate generatii de elevi au trecut prin mainile dascalului Lucretia Gabroveanu si azi se poate mandri cu faptul ca fiica dumneaei, Corina Burlea, duce mai departe meseria de invatator. Directorul Scolii Generale Nr. 7 din Petrosani, prof. Vasile Pop se poate mandri cu un invatator ca Lucretia Gabroveanu. Cei 28 de elevi ai clasei a III-a C o privesc cu drag, pentru ca pe langa orele de curs, invatatoarea le modeleaza caracterul si ii antreneaza in activitati care le solicita inteligenta si talentul. Douazeci dintre elevii clasei a III-a C au invatat sa cante la fluier si deja Formatia de fluierasi de la Scoala nr.7 este cunoscuta pentru repertoriul din folclorul pastoral, cu care au participat la diverse evenimente din viata comunitatii locale. De-a lungul anilor, avand concursul conducerii scolii, inv. Lucretia Gabroveanu a fost preocupata de incheierea de parteneriate educationale cu institutii de invatamant, cultura si culte din Petrosani si din tara, pe teme diversificate, legate de traditii si evenimente locale. Primul parteneriat a fost incheiat in anul 1994 cu primaria Petrosani, cand s-a ridicat Biserica Sf. Varvara. Au urmat apoi alte cateva parteneriate locale, cu Biblioteca Municipala, Clubul Copiilor si Elevilor, Gradinita PP3-unde inv. Lucretia Gabroveanu subliniaza colaborarea de exceptie cu trei oameni de suflet, educatoarele Aurora Ghinia directorul gradinitei, Nadia Catrinescu si Maria Vacariuc, Asociatia Umanitara si Etnografica „Sf. Mare Mc. Varvara”, Asociatia „Maica Precista”, Casa de Cultura a Studentilor, Filiala Crucea Rosie Petrosani si 6 parteneriate interjudetene. Prin parteneriatul „Traditii locale” incheiat cu o scoala din judetul Gorj, elevii invatatoarei Simona Corina Burlea sunt asteptati la Petrosani, pentru serbarea Zilei Femeii, urmand ca in data de 21 mai elevii de la clasa inv. Gabroveanu sa se deplaseze in Gorj. „Ma pregatesc impreuna cu elevii mei pentru serbarea zilei de 8 Martie si pentru parteneriatul cu scoala din Gorj. Copiii mei lucreaza la confectionarea de martisoare din materiale naturale ca seminte, scoici, hartie creponata, ghinda, conuri de brad si felicitari cu diverse modele florale.” precizeaza inv. Lucretia Gabroveanu. Pentru acest an scolar, dascalul elevilor din clasa a III-a C lucreaza la un proiect de parteneriat educational de nivel national, intitulat „Sarbatori traditionale la romani”. CALEIDOSCOP Taxa de poluare auto a fost redusa cu o treime! Taxa de poluare auto a fost redusa de Guvern cu o treime, referitor la valoarea triplata a taxei aplicata incepand cu 15 decembrie 2008. Premierul Emil Boc a anuntat miercuri, 18 februarie ca a redus taxa de poluare pe autovehicule, cu o treime si ca astfel a reglementat situatia masinilor care au fost cumparate inainte de luna decembrie a anului trecut. ACTUALITATE Va mai fi PSD “in carti”, la conducerea CNH? Evenimentul inregistrat de curand in subteranul minei Paroseni a dat prilej PD-L-ului-de care se stie ca si-ar fi dorit sefia Companiei Huilei-sa faca valuri in Ministerul Economiei, trimitand in Valea Jiului un functionar de la Directia Generala Resurse Minerale, posibil simpatizant al partidului, care ar fi trebuit de fapt sa ramana in capitala ca sa puncteze necesitatile mineritului carbonifer si sa-l lase pe actualul director general al CNH Petrosani, Daniel Surulescu sa se ocupe de incidentul de la E.M.Paroseni. Oricum, Surulescu stie ce are de facut si ce masuri trebuie sa ia dupa finalizarea anchetei demarata ulterior incidentului. Pentru incidentul produs in abatajul complex mecanizat din panoul 2, stratul 3, bloc V de la mina Paroseni trebuie sa dea explicatii inginerul-sef productie, inginerul-sef securitate si sanatate in munca, seful sectorului aeraj si directorul exploatarii miniere. Cum toate evenimentele se invart in jurul politicului, se stie ca propunerea PSD in teritoriu, pentru conducerea CNH, este Nicolae Dragoi, sef sector aeraj la mina Paroseni. Dupa cele intamplate si dupa cele ce se vor mai pune la cale, va mai fi PSD „in carti” pentru conducerea CNH? E drept ca politicul nu ar avea ce cauta in guvernarea institutiilor-cheie ale societatii, dar daca tot o face, ar trebui sa puna pe primul loc competenta. Indiferent de culoarea politica. ACTUALITATE “Nu tin cu dintii de scaunul de viceprimar, dar tin la respectarea legii.”
ACTUALITATE In acest sezon Statiunea turistica Straja-Lupeni a fost plina pana la refuz, statisticile de la nivel national stand marturie ca singura statiune din Romania unde partiile de schi au fost pline a fost Straja. Toate cele 7 partii schiabile din Masivul Straja au fost asaltate de turisti galagiosi care au umplut la maxim cabanele. Totusi, in opinia adiministratorului Cabanei Montana, Emil Parau e necesar ca aceste partii sa fie performante, pentru amenajarea acestora fiind necesara alocarea de Guvern a unei sume de o jumatate de milion de euro. Din cele 8 tunuri de zapada necesare pentru amenajarea partiilor, 4 sunt deja achizitionate ne-a declarat Parau.
|
|---|
Cei care au achizitionat autovehicule inainte de 15 decembrie 2008, dar nu au incheiat procedurile de inmatriculare, vor plati taxa aflata in vigoare la data cumpararii. Daca autovehiculul achizitionat a fost inmatriculat, proprietarii vor primi diferenta de taxa pe care o achitasera deja. Decizia Guvernului privind reducerea cu o treime a taxei de poluare auto va intra in vigoare dupa publicarea in Monitorul Oficial.
Dupa ce viceprimarul municipiului Vulcan, Alina Cirstoiu a fost “vandut” in luna ianuarie de unul dintre cei 5 consilieri social-democrati care semnasera in luna iunie 2008 protocolul cu liberalii pentru functia de viceprimar, poate ca au avut ceva “remuscari” caci prinsi betia promisiunilor democrat-liberalilor, au uitat sa discute un articol din proiectul de hotarare privind schimbarea viceprimarului. E lesne de inteles ca in aceste conditii, validarea hotararii privind schimbarea viceprimarului din Vulcan nu este legala. Am dorit sa aflam ce spune doamna Alina Cirstoiu despre aceasta situatie. Contactata telefonic, Alina Cirstoiu ne-a declarat ca a consultat un avocat caruia i-a prezentat situatia in care se afla. “Astept raspunsul Prefecturii in ceea ce priveste validarea hotararii referitoare la schimbarea mea din functie. Ma voi adresa instantei daca interesele mele au fost lezate din punct de vedere legal. Va voi tine la curent cu evolutia situatiei si voi reveni cu amanunte, chiar daca sunt in favoarea mea sau nu. Nu tin cu dintii de scaunul de viceprimar, dar tin la respectarea legii.”
Cu siguranta turismul din Valea Jiului ar avea de castigat daca ar exista o colaborare intre oamenii care fac turism in Parang si in Straja, dar si o colaborare intre acestia si administratiile publice locale. Dupa cum subliniaza Emil Parau, turism in Valea Jiului se poate face numai daca se face turism in toata zona, pentru ca „nu trebuie sa fim invidiosi noi, cei din Straja pentru ca vor obtine fonduri financiare cei din Parang, pentru telegonola. Foarte bine, sa se dezvolte si ei pentru ca, din pacate, ramasesera in urma statiunii Straja. Nici ei nu trebuie sa fie acum invidiosi ca in Straja sunt de doua ori mai multi turisti decat in Parang... Partiile de schi de la noi sunt facute cu mana noastra... Daca si pe noi o sa ne ajute Guvernul cu 40 la suta din banii alocati pentru Petrosani, probabil Straja va fi cea mai tare statiune schiabila din Romania. Daca va uitati pe orice site national de schi, veti vedea ce spun altii despre noi si anume ca la ora actuala cel mai bine in Romania se schiaza in Staja.” Sursa citata mai precizeaza ca daca partiile arata la acest nivel, totul s-a realizat prin efortul propriu al angajatilor COMEXIM R Lupeni. Totusi partiile de schi si instalatiile care le deservesc ar trebui sa fie peformante lucru care s-ar realiza cu un ajutor financiar substantial de la Guvern. „Si noi avem nevoie de un telescaun performant, care sa porneasca de sub Cabana veche pana in Vf. Straja, si astfel am avea deschidere pentru cea mai mare partie de schi din Romania. In locul vechiului telescaun ar fi nevoie de o telegondola mai mica. Speram ca anul acesta prin forte proprii sa reusesc montarea tunurilor de zapada si, mai ales, daca din trimestru al doilea o sa fie valabila legea profitului reinvestit, profitul firmei COMEXIM se va reinvesti in instalatii pentru tunurile de zapada din Straja si nu pe banii primariei, nu pe banii Guvernului”. Nu multi stiu ca in aceasta iarna au venit sa schieze aici locuitori din Brasov si din Azuga, iar partiile din Straja au primit nota maxima. „Ca sa fie schiorii mutumiti in cele trei luni de iarna, dar si cabanierii, trebuie sa muncesti foate mult vara. Noi avem 7 partii de schii cu larga deschidere, pentru ca schiorii au nevoie de acest lucru. In Straja se schiaza in orice directie vrei pentru ca totul este aici amenajat, iar turistul trebuie sa plece multumit. Nu s-a mediatizat pe plan local, ca in lunile ianuarie si februarie, singura statiune schiabila din tara a fost Straja” a mai adaugat Emil Parau.